sâmbătă, 22 decembrie 2012
Nevoia de ordine
Eu nu sunt altfel decât ceilalți. Mă aprind sau mi se face lehamite după cum sunt evenimentele din țara asta. Îmi vine și mie să strig în gura mare ca și regizorul Al. Tocilescu că nu mai iubesc România de astazi. Uneori chiar nici pe cea de ieri. Și sunt de acord cu Brăduț Florescu (un tip care știe să trăiască și, se pare, știe ce vrea pentru sine) că România a devenit "o țară fără rost". Și totusi... Nu uit însă că "Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă". Știu că nu putem să ne lăudăm prea mult cu revoluția din decembrie 1989, pentru că de fapt a fost, în cel mai fericit caz, o imitație în stil românesc a ceea ce se petrecuse în jurul țării noastre.
Ca să fim fericiți social este nevoie de ordine. Ordinea este ceea ce invidiază românul de treabă la toate statele în care i-ar plăcea să traiască. Dar noi ce-am făcut după 1989?! Am înlocuit ordinea rigidă de tip polițienesc nu cu o ordine mai bună, ci cu dezordine. Dezordinea ne-a cuprins în așa măsură încât suntem TOȚI în TOATE domeniile vieții sociale TOTAL dezorientați. Suntem în situația ghemului de ață încâlcit iremediabil. Ce facem cu ața încurcată? O aruncăm sau încercăm s-o folosim fragmentată, eventual înnădită.
Cum am putea să continuăm viața noastră socială în haosul actual? Putem să "înnodăm" bucățile bune din legislație, din viața economică, din practica instituțiilor statului. O muncă de Sisif! Dar viața omului pe Pământ este prea scurtă ca să tot reclădim în rol de Meșter Manole. Rămâne să facem din nou tabula rasa până când nu ajungem să ne obișnuim cu răul și să stăm inerți din nou 45 de ani. Din 1989 avem ochii deschiși, am acumulat o enormă experiență negativă în ultimii 23 de ani. Să folosim de data asta cu înțelepciune dezordinea unei noi revoluții pentru a ne satisface NEVOIA DE ORDINE după care majoritatea jinduiește, văzând-o la alții! Așa dar cred că trebuie (și vă îndemn) să ieșim iar în stradă și cu forța majorității de care dispunem, să operăm cancerul răului care metastazează societatea românească în prezent. Hai la lupta cea mare! Până ce nu uităm ce-am vrut în decembrie 1989.
http://www.youtube.com/watch?v=x_1XngXMQw4&feature=related
http://www.trilulilu.ro/muzica-traditionala/internationala-socialista
I N T E R N A Ț I O N A L A
Sculați, voi oropsiți ai vieții,
Voi, osândiți la foame, sus!
Să fiarbă-n inimi răzvrătirea,
Să-nceapă al lumii vechi apus!
Sfârșiți odată cu trecutul negru,
Sculați, popor de osândiți!
Azi nu sunteți nimic în lume,
Luptați ca totul voi să fiți!
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!
Sculați, nu-i nici o mântuire
În regi, ciocoi sau dumnezei!
Unire, muncitori, unire,
Și lumea va scăpa de ei!
Prea mult ne-au despuiat tâlharii
Ce-n lume, lux, desfrâu se scald:
Să ne unim toți proletarii,
Să batem fierul cât e cald!
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!
Țărani și muncitori, noi suntem
Partidul, mare muncitor!
Pământul este-al celor harnici,
Cei leneși plece unde vor!
Când vulturi lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti nori negri-n vânt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrățirii soare sfânt.
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu