Să nu ne tăiem creanga de sub picioare! Dorința lui Antonescu să fie arma noastră! Au început să fie fie scoase de la naftalină “apeluri” și chemări la proteste pentru demisia lui Băsescu. Eu cred că noi cei mulți și care totdeauna ne-am ales cu oalele sparte trebuie să învățăm din greșelile noastre din trecut. Doar se știe că deșteptul învață și din greșelile altia, prostul nici din ale sale... În loc de

Sa nu taci ! PROTESTEAZA !!! si da mai departe

trebuie

CEREȚI NOII PUTERI ÎNFĂPTUIREA NEÎNTÂRZIATĂ A PROMISIUNILOR!

Altfel va fi din nou prea târziu... Apelul cu titlul îngroșat (care circulă din nou pe Internet) a fost scris de un locotenent colonel în rezervă (pensionar; cunosc pe cineva cu o carte de vizită identică care are acum pensia de 4800 lei/lună), ing. Gheorghe NEDELCU, din Bihor în urma cu 2 ani, în mai 2010. Dar știți cum se zice: Să faci ce spune popa, nu ce face popa! Acum am scăpat de Băsescu pentru că președintele României (oricare ar fi el) nu poate face nimic (bun sau rău) pentru țară fără "ascultare" din partea primului ministru. Președintele poate doar eventual să vorbească. Acum îl avem în fruntea unui nou guvern pe Victor Viorel Ponta care va ignora orice spusă de-a lui Băsescu. În situația actuală Băsescu nu este urgența celor mulți și oropsiți. Nu mai e o piedică în calea râului de lapte și miere pe care proaspeții câștigători se vor grăbi să-l reverse peste cei mulți care muncesc din greu și trăiesc în mizerie. Să dea Dumnezeu să fie bine! Văd că prima urgență a noii puteri este să elibereze locul după care tânjește George Crin Laurențiu Antonescu. Așa se explică de ce s-a scos de la naftalină o scrisoare pierdută acum doi ani... Oamenii necăjiți din România ar trebui să pretindă acum ca noua putere să treacă imediat la înfăptuirea promisiunilor, să înlăture imediat măsurile greșite ale precedentei puteri pe care le-a criticat continuu timp de aproape trei ani (sept. 2009 - apr. 2012) de opoziție. Trecerea timpului duce la uitare. Putem să fim siguri că după alegerile parlamentare vor da totul uitării. Acum ar trebui să se iasă în stradă să se ceară: salarii și pensii mai mari; condiții de muncă, sănătate și învățământ mai bune. După, va fi prea târziu! Dacă noi, ăștia mulți, dăm prea curând din mână singurul atu pe care-l avem - funcția de președinte al României, pe care așa de mult și-o dorește Antonescu (dorința lui este temporar norocul nostru!) - nu vom avea nici o formă de presiune asupra guvernului ca să se țină de cuvânt. Până când înțelegerea din USL nu este încă în întregime înfăptuită (Antonescu - președinte) avem siguranța respectării de către Ponta a majorității promisiunilor făcute populației. Deoarece Antonescu este interesat ca Ponta să mențină un electorat favorabil USL măcar până la alegerea sa ca președinte al României. Cu cât mai târziu va fi Antonescu președinte, cu atât mai mult timp Ponta va trebui să se țină de cuvânt! Așa că, să nu ne lăsăm antrenți într-o luptă care nu-i a noastră, să nu ne tăiem creanga de sub picioare! Un prim exemplu care arată care sunt adevăratele priorități ale noii puteri: Ponta se pregătește să creeze 4 noi posturi de miniștri care cu echipele lor de funcționari vor spori cheltuielile birocratice. Nu așa se vor găsi bani pentru reîntregirea salariilor si pensiilor! Cu urări de bine și cu speranța că pesimismul meu va fi infirmat!